Curelari

Curelari

Purtatul curelelor şi şerparelor pentru încins ţine de însăşi structura portului mărginenesc. Astăzi nu se mai întâlneşte vechea praştie, o curea lungă de cel puţin 2-3 m, ce se încingea de mai multe ori direct peste cămăşi sau deasupra chimirului, ci chimirul lat care se poartă atât în zilele de lucru cât şi în cele de sărbătoare.

Mai târziu, confecţionarea chimirelor a devenit o adevărată specialitate a meşterilor curelari, în special din Sălişte.

Din piele de viţel sau vită se făceau curele de calitate. Până la sfârşitul secolului al XIX-lea se lucrau numai chimire negre croite larg, foarte cerute, în special, în zona Haţeg şi Hunedoara.

La începutul secolului al XX-lea, apar, tot la Sălişte, chimirele galbene sau roşiatice, bogat ornamentate. La Poiana Sibiului s-au remarcat curelarii specializaţi în broderii mărunte pe chimire.

Citeste si:

Elena Gavan, Muzeul „Astra” şi colectia de port din zona Sibiului, in Revista Muzeelor 3 (2005), pp. 61-66

http://www.revistamuzeelor.ro/arhpdf/2005_03_12.pdf